Ignoranţa, temelia teismului

În încercările efemere de a-şi justifica credinţa în divinitate, teiştii vin, de cele mai multe ori, cu lipsuri ştiinţifice, cu treburi necunoscute omului în care ei văd marca unei zeităţi.

Nu ştim ce a declanşat Big Bang-ul ? Dumnezeu a aprins fitilul. Nu ştim cum a apărut viaţa ? Dumnezeu a creat-o.
Lista poate continua poate chiar ad infinitum, în orice concept şi fenomen pe care mintile lor sunt incapabile să le asimileze, ei văd amprenta unei fiinţe superioare, pe care fiecare civilizaţie şi-a imaginat-o după bunul plac. Însă ei nu se opresc aici. Din comoditate intelectuală, sau poate de teama că sistemul lor de credinţe se va prăbuşi sub propria lui greutate, ei se mulţumesc cu pseudo-explicaţia 'Mniăzău a făcut-o şi refuză sistematic orice altă explicaţie.

Din faptul că orice argument pentru existenţa lui Dumnezeu conţine un apel la ignoranţă nu este greu de conştientizat faptul că el reprezintă necunoscutul, tot ce omul nu a reuşit momentan să explice. Ca orice calup de ignoranţă însă, nu este decât o chestiune de timp până când fenomenele pentru care nu există o explicaţie dovedită atribuite lui Dumnezeu vor fi elucidate, însă până atunci, această neştiinţă nu va face nimic decât să dea apă la moară celor care au nevoie de un tătuc imaginar care să le măsoare fiecare decizie şi acţiune. Dar mă îndoiesc că acela va fi momentul în care teismul se va dezintegra, căci există mulţi oameni care chiar şi atunci când sunt confruntaţi cu explicaţiile naturaliste le vor alege pe cele magice, iar aşa cum azi, unii oameni încă mai apelează la bioenergeticieni şi vraci în loc de medici, aşa şi mulţi oameni vor mai considera conceptul de Dumnezeu, chiar dacă nu va mai fi nici un motiv raţional de a mai crede în el.

Vă asigur însă că teiştii (cel puţin cei cu care am discutat) nu sunt proşti în sensul că ignoranţa lor nu este involuntară, ca la cei cu probleme cognitive, ci este voită. Cum adică voită ? Adică pur şi simplu ei nu vor să conştientizeze faptul că explicaţiile ştiinţifice, raţionale explică extrem de eficieint realitatea faţă de fantasmagoriile lor aiuristice pe care le-au înghiţit de mici, cu zei care crează lumi ex nihilo. Ei pur şi simplu nu vor să dea drumul, nu vor să iasă din balonul lor de deziluzie şi himere în care se află, ţin cu dintii de această stare de putrefacţie intelectuală, singura în care teismul poate prospera.

Desigur că vor fi oameni care vor sări ca arşi de pe scaune deoarece le-am atacat baza iraţională a sistemului lor de credinţe şi mă vor face în toate felurile. Pentru ei am o propunere :

Măi fraţilor, am şi eu o teorie : lumea a fost creata de un cercopitec supranatural atotînţelept, benevolent numit Akwasibah, care a declanşat Big Bang-ul, a dirijat formarea galaxiilor, a planetelor, a creat viaţa şi tot ce vedem astăzi este dovada bunăvoinţei şi puterii lui infinite.

Ia ziceţi, drăguţilor, ce argumente puteţi să scoateţi împotriva "teoriei" mele ? Vi se pare absurd şi hilar ? Cu ce este mai prejos faţă de ce ziceţi voi ? Vă spun eu : cu nimic, este aceaşi ipoteză susţinută numai de ignoranţa noastră. Ei, dragii mei, vedeţi cât de inconsistent este apelul la ignoranţă, cum poate fi ea "dovadă" a oricărui lucru vrem ?

Cam atât am avut de spus şi, din moment ce nu m-aţi putut contrazice, până data viitoare : ALL HAIL AKWASIBAH !!!