Selecţie ? Care selecţie ?

Să râdem cu doi bufoni creaţionişti - Kirk Cameron şi Ray Comfort.



În primul rând, bananele care le mâncăm astăzi nu au fost create de niciun zeu în forma actuală, pur şi simplu au fost cultivate selectiv de-a lungul timpului de om astfel încât au ajuns la forma care o vedem noi astăzi (bananele care le mâncăm astăzi au fost descoperit acum aproape 200 de ani şi sunt rezultatul.
În al doilea rând, ei au comis o eroare numită selecţie observaţională. Adică n-au luat în considerare cazurile care le infirmă pseudoteoria. Aş fi vrut să-l văd pe Ray Comfort cum se juca cu o banană primitivă spunând că este uşor de manevrat, proiectată pentru gura umană şi uşor de digerat.


Din câte mi-au fost date să văd, am ajuns la concluzia că selecţia observaţională face casă bună atât cu gândirea magică cât şi cu credinţele religioase. Astfel, prin selecţie observaţională se pot explica presupusele miracole. De curând, cineva mi-a povestit o întâmplare emoţionantă :
Pe timpul războiului, în timpul bombardamentelor, bunică-miu stătea baricadat în casă. Dintr-o dată i s-a pus pata să iasă din casă şi să se ducă la un vecin. După ce a venit de la acel vecin, şi-a găsit casa făcută praf în urma unei explozii.
Vezi ? Trebuie să existe cineva care veghează asupra noastră. Precis i-o fi zis îngerul lui păzitor să plece din casă.
Desigur că există mulţi oameni care fac acest raţionament cu îngerul personal. Pentru ei am o veste nasoală : aplică o selecţie observaţională. Nu contest nici un moment faptul că predecesori sau cunoştiinţe de-ale lor au scăpat ca prin urechile acului ca în întâmplarea de mai sus, dar aş dori să îi întreb : şi cu sutele de mii de familii peste care care au căzut bombe şi au fost nimicite, cum rămâne ? Îngerii lor păzitori erau în concediu ?

Alt caz demn de luat în seamă este acela când cineva povesteşte cum credinţa în Dumnezeu şi rugăciunea l-a scăpat de cancer (uneori, persoana ridică în slăvi pseudo-medicina alternativă). Cum se explică ?
Simplu. Toate tipurile de cancer au o anumită rată de supravieţuire (mai puţin unele cazuri foarte rare care sunt incurabile din câte ştiu) iar cineva pur şi simplu trebuie să se încadreze în acel procent fie că este 3% sau 30%. Şi dacă printre acei supravieţuitori se află şi un adept al medicinei alternative sau un credincios înfocat, da, aţi ghicit, acela va atribui vindecarea sistemului lui de credinţe şi va considera aceasta ca fiind un miracol în timp ce va ignora total explicaţii de bun simţ cu susţinere empirică cum ar fi remisia spontană.

Din nou, selecţie observaţională. Aş dori să-i aud şi eu pe ăia care au răposat exact din motivul ăsta, că au folosit credinţă oarbă şi ceaiuri anti-cancer în loc de chemoterapie, care cu siguranţă îi copleşesc numeric pe supravieţuitori.

No such luck.

Selecţia observaţională face parte dintr-o uriaşă listă de greşeli de raţionament ( bias-uri, apofenie, eroarea de fals pozitiv şi alte minunăţii) care fac arsenalul propotenţiilor iraţionalităţii, fie că e vorba de religie sau pseudoştiinţă. Acesta este un motiv pentru care noi, ăi sceptici, considerăm că dovada obiectivă are ultimul cuvânt atunci când ceva este asertat.

2 comentarii:

  1. "Pe timpul războiului, în timpul bombardamentelor, bunică-miu stătea baricadat în casă. Dintr-o dată i s-a pus pata să iasă din casă şi să se ducă la un vecin. După ce a venit de la acel vecin, şi-a găsit casa făcută praf în urma unei explozii."

    Ce e fain e ca aia care nu ies din casa si mor intr-o atare circumstanta, nu mai pot sa "constate" si sa "deduca". Astfel incat apare un 'selection bias' catre concluzii cre(s)tinopate.

    RăspundețiȘtergere
  2. Right. Am spus mai sus asta în cadrul cazului cu vindecările miraculoase.

    RăspundețiȘtergere