În lupta lor împotriva ştiinţei, fundamentaliştii religioşi o dau încontinuu din lac în puţ. Asta nu mai e demult un secret având în vedere că pe zi ce trece, tot mai multe observaţii contrazic basmele pe care şi-au întemeiat viziunea lor asupra lumii.
Dacă creezi o religie şi vrei să aibă succes, trebuie neapărat să porneşti de la prezumţia că oamenii sunt nişte fiinţe inerent mizerabile din toate punctele de vedere şi că trebuie să se căiască, să-şi nege natura şi să lupte împotriva ei. Desigur că unii mai răsăriţi se vor întreba de ce e nevoie să se căiască pentru faptul că un creator i-a făcut prost, însă dacă mai stipulezi şi că logica şi gândirea critică sunt de la drac, ai câştigat lupta. Dar n-ai cum să câştigi războiul atât timp cât baza iraţională a religiei tale este în mod consistent falsificată de cercetarea raţională a lumii. De aceea trebuie să lupţi împotriva acesteia fie distrugând-o la propriu sau discretitând-o (în funcţie de câtă putere politică ai).
Exact aşa a procedat şi creştinismul, iar fundamentaliştii sunt cel mai bun exemplu. De aceea neagă evoluţia, deoarece privită din prismă evolutivă, murdăria sprituală a omului nu este cu nimic ceva scandalos, au contraire, este ceva firesc având în vedere originea animalică a speciei noastre. Pot să încep să înşir o grămadă de explicaţii cu link-uri la articole științifice, dar având în vedere că o imagine face cât o mie de cuvinte, o să vă delectez cu milarde de cuvinte.
De câte ori am auzit fundamentaliştii behăind ameninţări atât spirituale (o veşnicie în compania lui, yours truely, Satan) cât şi fiziologice (orbire, atrofia muşchilor, degradarea sistemului nervos ... etc.), când de fapt, masturbarea este un proces atât de firesc încât până şi goriloaicele îl practică.
Altă ''perversiune'' este prostituţia, etichetată ca fiind imorală în creştinism (şi nu numai). Lăsând la o parte argumentul monkeys are doing too, invoc argumentul lui George Carlin : De ce este ilegal să faci o treabă pe bani când este perfect legal să o faci gratis ?
Părerea mea este că prostituţia este aceeaşi mâncare de peşte ca celelalte tipuri de sex. Noi bărbaţii, plătim pentru sex într-un fel sau altul, fie că e vorba de plata cu timp şi energie într-o relaţie, fie că e vorba de plata cu câteva băuturi pentru o tipă pe care am agăţat-o într-un bar, fie că e vorba de plata cu banii jos la bordel, sau saloane de masaj erotic, cum se spune mai nou. Pur şi simplu nu văd diferenţa. Dar pentru un om care îşi culege valoriile dintr-o carte din epoca bronzului, deh ......
Ca să nu mai vorbesc de spurcăciunea numită sex ...
... sau felație.
Cam așa se întâmplă când vreo religie vine cu vreo afirmație bombastică despre originea omului și impune niște standarde cretine ale moralității -ajunge să contrazică realitatea și să nege natura uman. Iar când vreun gagiu mai răsărit precum Darwin vine cu o teorie care explică mult mai eficient realiatea, exponenții ignoranței îi sar în cap cu tot felul de acuzații tembele deoarece ca să ți gloata în sclavie intelectuală, trebuie mai întâi să începi cu propăvăduirea ideii că realitatea este o minciună. Numai așa poți să aduci credibilitate unor povești antice și să le ridici la rang de adevăr suprem.
Think about it
Despre religii, superstiţii şi alte bălării
Doftor Ororis Cauza nu se mai satură
Nu credeam că o s-o prind și pe asta, dar uite că se poate. Caracatița BOR își întinde încet-încet tentaculele ca să acapareze cu duhoarea ei morbidă orice aspect din societatea românească (de la cultură până la militărie).
Ce merite deține Daniel, habar nu am, însă sunt extrem de dezamăgit ca să aflu că până și mediul academic a devenit o femeie ușoară în fața bisericii, ca să nu mai zic de latura totilatară care se relevă prin cenzura comentariilor, chiar și a celor neprovocatoare.
Nu sunt puțini cei care spun că ne îndreptăm ușor-ușor spre modelul de neam de sclavi intelectuali cu ceaslovuri pe post de creiere având în vedere toate mârșăviile marca BOR și puterea politică pe care o deține. Personal, nu sunt de acord. Dacă BOR poate fi asemănată cu o caracatiță (alegoria de la începtul articolului), atunci poate fi mai precis descrisă ca o caracatiță albinoasă, bolnavă, bătrână și muribundă. Toate aceste acte disperate nu-mi spun altceva decât că BOR știe că în ciuda sumelor faraonice pompate în ea și în ciuda tuturor fanfaradelor, populația și mai ales tineretul își pierde încrderea în ea.
Tineretul, mi se pare, începe să-și dea seama că singura modalitate de progres este prin studii și muncă, nu prin tururi de biserici cu pupat de moaște, icoane și fuste aurite purtate de bărboși. Îmi pare nespus de bine că deși încă mulți tineri cred în supranatural și creștinism, aceștia încep să adopte această mentalitate umanisto-materialistă, care stă la baza tuturor societățiilor de succes.
De aceea am să fac o profeție : ori BOR se va reconstrui din temelii și va fi o instituție onestă și deschisă progresului de orice fel, ori se va prăbuși sub greutatea propriului ei hoit greoi care dă semne de putrefacție. Până atunci, n-am să opresc tunurile și voi continua să critic caracatița cu orice ocazie care se ivește. Sau mai bine zis, am s-o zgândăr cu bățul libertății de exprimare.
Experienţe mortale (sau pe-acolo)
În timp ce teologii bat câmpii iar misticii halucinează, scepticii îşi fac temele.
Nu sugerez că toate experienţele-aproape-de-moarte sunt efectul câmpurilor magnetice sau a plimbatului cu centrifuga, însă consider că acestea au la bază nişte cauze naturale, fără nici o legătură cu ceea ce speculează unii. Aceste experienţe nu demonstrează altceva decât faptul că mai avem încă multe de învăţat despre structura creierului aşa că haideţi să nu mai născocim şi să lăsăm oamenii în halate albe să-şi facă meseria.
Ce cred eu despre ce se întâmplă după moarte, despre existenţa unei vieţi după aceasta ?
Sunt înclinat să cred că după moarte se stinge lumina (în mod metaforic). Sunt destule dovezi din ştiinţele cognitive care indică dependenţa conştiinţei de materie şi că ceea ce percepem noi ca Eu este străns legat de structura neurală, ca să nu mai zic de percepţia asupra realităţii. But who the fuck knows and who the fuck cares ? Haideţi totuşi să ne bucurăm de viaţă şi să ne bucurăm în primul rând că existăm. Paharul sus ! : )
Nu sugerez că toate experienţele-aproape-de-moarte sunt efectul câmpurilor magnetice sau a plimbatului cu centrifuga, însă consider că acestea au la bază nişte cauze naturale, fără nici o legătură cu ceea ce speculează unii. Aceste experienţe nu demonstrează altceva decât faptul că mai avem încă multe de învăţat despre structura creierului aşa că haideţi să nu mai născocim şi să lăsăm oamenii în halate albe să-şi facă meseria.
Ce cred eu despre ce se întâmplă după moarte, despre existenţa unei vieţi după aceasta ?
Sunt înclinat să cred că după moarte se stinge lumina (în mod metaforic). Sunt destule dovezi din ştiinţele cognitive care indică dependenţa conştiinţei de materie şi că ceea ce percepem noi ca Eu este străns legat de structura neurală, ca să nu mai zic de percepţia asupra realităţii. But who the fuck knows and who the fuck cares ? Haideţi totuşi să ne bucurăm de viaţă şi să ne bucurăm în primul rând că existăm. Paharul sus ! : )
Abonați-vă la:
Postări (Atom)